Fiecare lună va aduce cu ea un nou subiect din lista noastră. El va fi prezentat în următoarea întâlnire Media Safe. De aceea, vă rugăm să postați comentariile, întrebările și sugestiile voastre cu prioritate legate de subiectul anunțat pentru luna respectivă.
Asta spun specialiștii de la McGill University din Montreal. Ei susțin că reacția omului la muzică are de-a face cu secreția dopaminei, sunstanța din creier asociată cu plăcerea oferită de diverse “recompense” tangibile, cum ar fi mâncarea sau drogurile care produc dependență.
Citește întregul studiu în Los Angeles Times.
De la Orfeu incoace, muzicii i-a fost neincetat atribuita o anumita putere asupra mintii umane. Felul in care creierul asculta, percepe sau „compune“ o melodie, implicand sofisticate functii cognitive, este in prezent o adevarata mina de aur pentru cercetatori.
Omul intra in contact muzica inca din timpul vietii intrauterine, ascultând bataile cardiace, respiratia și circulatia sanguina a mamei. Acestor sunete li se asociaza cele externe si toate, intr-o maniera sau alta, ii vor influenta existenta viitoare. Dincolo de noi nu exista sunete sau zgomote. Ele reprezinta raspunsuri cerebrale la vibratiile lumii externe. Interactiunile dintre aceste vibratii si creier presupun procese de integrare a ariilor cerebrale specifice, care coreleaza anumite emotii si semnificatii cu sofisticatele structuri cerebrale de producere a senzatiilor sonore.
Ansamblul fenomenelor de perceptie si cognitive implicate in elaborarea mesajului muzical este asadar unul extrem de complex. Atat de complex, incat nu permite identificarea vreunei structuri cerebrale privilegiate, definibile drept centru al muzicii. Multa vreme s-a crezut ca limbajul ar activa emisfera cerebrala stanga, iar muzica emisfera dreapta, dar, la ora actuala, informatiile de care dispun oamenii de stiinta conduc spre o alta concluzie.
Citeste continuarea pe descopera.ro
Deoarece se pare că din ce în ce mai mulți oameni au o viață virtuală, de multe ori total diferită de cea reală, angajatorii și cei care se ocupă de resurse umane abuzează mai nou de următorul criteriu de intervievare a candidaților…
Sambata, in cadrul celei de-a doua intalniri din cadrul seriei MediaSafe, am discutat despre Internet si Mobile. Subiectul a strans cateva intrebari interesante si a pornit discutii cu multi dintre parintii prezenti in sala,cat si cei care ne-au urmarit live.
Ce ar trebui sa stie parintii despre retelele sociale? Personal cred ca sub 16-17 ani, copiii sunt mai in siguranta daca nu sunt pe site-urile de social networking si online gaming. Daca totusi, ca parinti, va lasati pruncii pe retelele sociale, ar fi bine sa aveti grija si sa urmati sfaturile de mai jos:
Articol preluat de pe adspedia.ro
Iată o nouă amenințare a celor de la Anonymus, pe care unii o iau în derâdere, alții în serios. Tocmai acesta e farmecul Internetului, fiecare își poate da cu părerea, chiar dacă habar nu are ce vorbește.
Oricum, e intereseant că se suprapune cu întâlnirea noastră MediaSafe. Rămâne de văzut dacă vom avea acces la net sau nu 
Oricum, noi vă așteptăm off-line.
Gruparea Anonymous a lansat, recent, o ameninţare uimitoare: pe 31 martie 2012, vom închide întregul internet. Hackerii grupării au dat chiar indicii despre cum vor realiza operaţiunea „Blackout” (Stingerea): prin dezactivarea marilor servere DNS (de la Domain Name Service – Serviciul Numelor de Domenii de Internet).
Celor care au ridicat din umeri cu scepticism, profesorul Adam Woodward, de la catedra de informatică a Universităţii Surrey, le răspunde, într-un articol publicat de BBC News: „Niciodată nu spune niciodată”. Woodward explică de ce este posibilă închiderea internetului…
Citește continuarea pe antena3.ro
Un studiu recent a descoperit o legătură directă între numărul prietenilor pe care-i are cineva pe Facebook și nefericirea acestei persoane, dându-ne un motiv în plus de a o “lăsa mai moale” cu dependența de această rețea.
Cercetători de la Western Illinois au studiat 294 de studenți și au descoperit că aceia cu mai mulți prieteni pe Facebook au obținut un scor mai mare la testul narcisismului. Tot ei sunt cei care au tendința de a răspunde mai agresiv la comentarii, de a-și schimba mai des fotografia de profil și de a-și actualiza postările mai regulat decât alții.
Nu e o constatare neapărat surprinzătoare, dar cu siguranță ne poate motiva să re-evaluăm acest aspect al Facebook-ului și cel puțin să nu ne simțim inferiori dacă lista noastră de prieteni nu este chiar așa numeroasă.
Citește articolul detaliat în TheGuardian Foto: Rishi BandopadhayThe Servant (1963) este unul dintre acele filme pe care nu le poți uita, o disecție crudă a relației dintre un valet sforar (jucat de Dirk Bogarde) și un stăpân căzut în desfrâu (James Fox). Profitând de slăbiciunile stăpânului, valetul ajunge să întoarcă foaia, iar filmul se termină cu imaginea unui Fox slugarnic, îndeplinind poruncile lordului Bogarde.
Pelicula ironiza astfel structura de clasă existentă în Marea Britanie în timpul cabinetului Harold Macmillan. Dacă o vezi astăzi, e greu să nu faci legătura cu o altă relație tensionată, cea dintre oamenii de afaceri și telefoanele lor.
Gadgeturile de ultimă generație le dau proprietarilor lor impresia de putere, sub diverse forme: le oferă oricând accesul la o paletă imensă de informații, le permit să lucreze de acasă, în loc să se îngrămădească în trenuri aglomerate până la vreo întâlnire, ceea ce reprezintă un pas uriaș pentru carierele celor cu copii acasă. De asemenea, reușesc să exploateze timpii morți de zi cu zi, permițându-le oamenilor să lucreze în timp ce stau la coadă la cafea, de exemplu. Ba vin chiar și în ajutorul leneșilor. Acum, cu noile dispozitive care-ți permit să programezi e-mailurile să se trimită la unu noaptea, și ei se pot preface că se dau peste cap muncind.
Totuși, în cazul multora dintre noi, servitorul s-a transformat în stăpân. Până de curând, doar doctorii trebuia să fie disponibili la orice oră. Acum, toată lumea este. Șefii nu mai au remușcări că le-ar invada timpul liber angajaților, iar munca a ajuns să interfereze cu viața personală mult mai aprig decât reciproca. Oameni altfel normali ajung să-și verifice obsesiv telefoanele, chiar și în timpul unei ieșiri relaxante în oraș, și să trimită e-mailuri la prima oră a dimineții sau după miezul nopții.
Toate astea pentru că smartphone-urile creează dependență: încercând să identifice zgomotele care au cel mai mare impact asupra consumatorilor, Martin Lindstrom, un guru al brandingului, a descoperit că pe locul trei în top se află vibrațiile telefoanelor, depășite doar de minicoloana sonoră de la Intel și de gânguritul unui copil. BlackBerry-urile și iPhone-urile reușesc să trimită neîncetat atât stimuli, cât și răspunsurile la aceștia. De fiecare dată când verifici dreptunghiul luminat, sunt mari șanse să fi primit un mesaj de la vreun client, o herogramă (mesaje de mulțumire – n.r.) de la șef sau măcar un e-mail de la vreun domn din Nigeria, care îți oferă un milion de dolari dacă îi împărtășești datele tale bancare. Să recunoaștem, smartphone-urile sunt cea mai bună metodă de amânare inventată vreodată. Câți dintre noi pot spune cu mâna pe inimă că nu aleg, din când în când, să răspundă la e-mailuri neimportante, tărăgănând astfel sarcini mult mai presante?
Avantajul smartphone-urilor
Hiperconectivitatea exacerbează unele dintre cele mai nocive tendințe ale mediului de lucru actual: declinul siguranței, evident pe măsură ce organizațiile renunță la birocrație în favoarea adocrației (cultură bazată pe inovație și nonformal – n.r.), apariția lanțurilor de aprovizionare globale sau cultul flexibilității.
Cu ajutorul smartphone-urilor, managerii au posibilitatea de a se răzgândi asupra oricărei chestiuni în ultimul moment: să-l înștiințeze pe vreun subordonat la 11 noaptea, via e-mail, că în dimineața următoare trebuie să se deplaseze până în Pittsburgh. Sau să-i deranjeze în toiul nopții pe alți manageri aflați pe un fus orar diferit. Angajații, la rândul lor, nu prea mai reușesc să facă distincția dintre timpul de lucru și viața personală. Iar executivii sunt sufocați de o dublă zi lucrătoare: una formală, plină de întâlniri și ședințe, și una informală, dedicată gestionării torentului de e-mailuri și mesaje. Acest tip de comportament nu e benefic nici sănătății, nici vieții de familie a acestor oameni. Când stai permanent cu teama că șeful s-ar putea răzgândi din nou, e greu să mai ai timp să te gândești la viitor. Să nu uităm că o mulțime de studii au ajuns la concluzia normală că oamenii gândesc mult mai corect și mai profund atunci când nu sunt permanent supuși stresului.
Ce mai poate fi făcut pentru ca smartphone-ul să revină în banca lui? Cum putem profita de beneficiile conectivității fără a deveni sclavii săi? O soluție ar fi să ținem o dietă digitală. Așa cum mâncatul excesiv e un semn că a venit timpul să ne disciplinăm obiceiurile alimentare, la fel și abuzul de informații înseamnă că trebuie să ne ordonăm obiceiurile de navigare pe internet. Deci, dacă vrei să-i arăți iPhone-ului tău cine e șeful, n-ar fi o idee rea să impui câteva reguli: de pildă, să nu intri pe internet înainte de micul dejun sau să nu scrii e-mailuri în weekend (sau în zilele de joi, asta contează mai puțin).
Doar împreună putem reuși
Citeste continuarea pe capital.ro
Sute de mii de români au căzut în plasa unui virus de pe Facebook. Virusul este conceput în aşa fel încât cei infectaţi să ajute la propagarea atacului.
Aplicaţia frauduloasă se bazează pe următoarea „reţetă”: ţi se promite lista completă a celor care ţi-au vizitat profilul pe Facebook. Până acum, această înşelătorie circula doar în limba engleză, însă acum o găsim adaptată în limba română, într-un mod foarte ingenios, ce dă suficientă credibilitate.
“Textele captează atenţia prin faptul că sunt foarte bine scrise, la persoana întâi, într-un mod care suscită interesul, iar în imaginea care se presupune că prezintă topul urmăritorilor tăi apar poze reale de profil ale celor din lista ta de prieteni. De remarcat faptul că numele paginii nu are nicio legătură cu rolul ei în această escrocherie, acesta fiind, probabil, un truc la care creatorii ei au recurs pentru a evita blocarea de către sistemul de monitorizare al Facebook’’, explică Tudor Florescu, Online Threats Analyst, Bitdefender.
Citeste continuarea pe antena3.ro
Cu toate că ne face plăcere să socializăm pe Facebook, există şi o latură mai întunecată a efectelor pe care acest site le are asupra noastră. Suferim o serie de transformări ale personalităţii de care nici nu ne dăm seama, cum ar fi narcisismul sau superficialitatea.
Facebook-ul a constituit obiectul unei cercetări cel puţin interesante: efectele negative pe care le are asupra personalităţii umane. Concluziile, publicate în The Guardian, scot la iveală legătura directă dintre numărul prietenilor şi comportamentele noastre sociale din lumea reală.
Astfel, spre dezamăgirea celor mai populari pe Facebook, cu cât avem mai mulţi prieteni virtuali, cu atât tindem să devenim mai narcisişti şi superficiali. Cu cât avem un public mai mare al contului nostru de Facebook, cu atît simţim mai des nevoia să actualizăm pozele, suntem mai preocupaţi de propria imagine.
Citiţi mai mult pe evz.ro
Facebook poate citi SMS-urile utilizatorilor care au instalat aplicaţia reţelei de socializare pe telefoanele dotate cu sistemul de operare Android, informează Le Figaro.
În momentul instalării aplicaţiei, Facebook solicită accesul la mesageria telefonului mobil. Însă avertismentul este de cele mai multe ori ignorat de utilizatorii care nu ştiu că multe dintre programele pe care le instalează pe telefoanele lor mobile pot accesa datele lor private.
Citeste continuarea articolului pe antena3.ro